Aceasta reteta de rulouri cu scortisoara sau cinnamon rolls a fost preparata si repetata de foarte multe ori, pentru ca a devenit rapid preferata noastra.
Am pregatit-o si pentru provocarea “Week-end cu spor“, a carei gazada este Gina Bradea.
Rasfoind retetarul cu prajituri de pe blogul Ginei, care este foarte vast si cuprinzator, tare greu mi-a fost sa aleg ce anume sa prepar de acolo, pentru ca toate erau pe placul meu.
Dar m-am oprit la aceste rulouri pe care nu le-am mai preparat de ceva vreme. Ne plac tare mult, asa aromate cu multa scortisoara.
Reteta Ginei este asemanatoare cu reteta stiuta de mine asa ca mi-a fost usor sa o prepar.
Eu am redus usor cantitatile, cu precadere la zahar. Si mi-a lipsit anasonul, pe care nu l-am avut in casa, iar la cumparaturi nu am mai iesit. Insa au iesit tare gustoase, pentru ca am folosit acel ingredient sugerat de Gina-iubire.
Da, am presarat multa iubire pe tot parcursul procesului tehnologic, iubire care a fost impartasita si de cei care le-au savurat.
Multumesc, Gina, pentru reteta minunata si pentru invitatia de a participa la aceasta provocare!
Ingrediente
- Pentru aluat
- 3 galbenusuri
- 150 gr zahar
- 1 lingurita sare
- 250 ml lapte
- 30 gr drojdie proaspata
- 100 gr unt(65% grasime)
- 1 lingurita untura solida
- coaja rasa de lamaie
- aprox. 800 gr faina
- Pentru uns:
- 100 gr unt
- 150 gr zahar
- 2 linguri scortisoara
- Pentru decor:
- zahar pudra
Mod de preparare rulouri cu scortisoara sau cinnamon rolls
Incalzim jumatate din cantitatea de lapte. Il adaugam peste ingredientele din bol. Apoi punem si o mana de faina si le amestecam pana obtinem o maia omogena.
Timpul de crestere depinde de cat de buna si de proaspata este drojdia, dar si de calitatea fainii.
Eu folosesc faina macinata in morile de la tara, fara aditivi si alte cele.
Si inca un aspect, laptele nu trebuie sa fie fierbinte, ci doar usor caldut. Altfel oparim drojdia si nu va mai creste aluatul in veci!
Se poate folosi mixerul, dar eu din batrani stiu ca este recomandat sa folosim lingura de lemn, cu toate ca uneori nu tin cont de acest sfat si apelez la mixer, mai reduc din timpul de lucru cand ma grabesc.
Cernem 3/4 din cantitatea de faina intr-un vas incapator si ii facem o adancitura la mijloc.
Cantitatea de faina folosita variaza in functie de tipul acesteia si de consistenta celorlalte ingrediente.
De exemplu, ouale de tara(folosite de mine in cazul de fata), au galbenusul mai consistent decat cele din comert, laptele, poate fi mai diluat sau mai gros, asa ca trebuie avute in vedere aceste aspecte, la fiecare reteta in parte.
Rulouri cu scortisoara sau cinnamon rolls
Bun, fiind lamurite aceste aspecte, continuam povestea noastra.
In adancitura din faina, turnam galenusurile, apoi maiaua crescuta.
Incalzim restul de lapte si adaugam restul de sare in el.
Turnam laptele pe rand in vasele in care am lucrat, ca sa le clatim, sa nu cumva sa risipim din ingrediente. Puteti sa o luati ca o gluma, dar eu asa fac, nimic nu arunc, totul costa bani.
Turnam laptele treptat peste ingredientele din vas, tot la mijloc si amestecam bine totul, adunand la centru si faina de pe margini.
ne ungem mainile cu grasimea oprita si incepem sa framantam usor aluatul, pana cand nu mai este lipicios, adaugand faina si grasime atat cat va inghiti.
Nu trebuie sa ne iasa un aluat tare ca de paine, este de fapt un aluat de cozonac.
Veti observa in poza nr. 6 de la modul de lucru cum am icercat sa rup aluatul, sa i se vada textura.
Cum asamblam rulourile cu scortisoara?
Eu am impartit aluatul in doua, ca sa pot intinde foile cat mai subtiri, cam de grosimea degetului mic.
Taiem rulourile in bucati cam de 4-5 cm si le asezam in tava tapetata cu hartie de copt, la distanta unele fata de altele, ca sa le permitem extinderea in timpul coacerii.
Acum, daca se doresc a fi lucioase, se pot unge la suprafata cu galbenus de ou, eu am preferat sa le las simple, pentru ca le-am pudrat cu zahar.
Se pot servi unse cu diverse creme, sau simple, langa o cana de ceai sau o ceasca de cafea, dupa preferintele consumatorilor.
Sunt foarte bune, puternic aromate cu scortisoara si pot fi chiar baza unui pachetel de scoala sau de serviciu.
14 comentarii
Sunt niste bijuterici! Arata super!
Am facut si eu o data, nu au iesit cum imi imaginam si m-am lasat pagubasa. Acum iar imi dai idei! :)))) Muah!
Muah, Laura! Noua ne plac tare mult, a fost o vreme cand faceam mai des si cu diverse umpluturi, dar uitasem de ele :))))
Sunt ca niste cozonacei micuti si aromati.
Am uitat sa iti spun ca imi plac tare mult canita si recipientele. Foarte, foarte dragute si ingenioase! Te pup!
Le adooor! le-am comandat de pe un site, dar nu mai stiu de pe care :))) Oricum nu de pe Vivre.
Mmm, ce bunatati ai facut! Arunca si dupa mine cu vreo doua. :-*
Alina, mi-e teama ca nu te nimeresc :))) Pup!
Arata perfect! Mamei ii plac tare mult.
Ar trebui sa mai fac si eu.
Dia, eu nu prea ma omor mancand produse din astea fainoase, ca pe zi ce trece devin din ce in ce mai pufoasa, dar imi place sa fac, si am o mare satisfactie cand le nimeresc pe gustul celor din casa. Pupici.
cum sa rezisti la asa ceva, e greu mama draga! si reteta buna si ilustrate elegante! ti am mai spus eu, cu tine, nu se mai poate iesi din bucatarie! asa ca sa ne pregatim serios, un televizor sau un radio mic mic, o canapea mica, toate posibilele ustensile de prajituri si deasemeni dulapul plin de ingrediente, cateva ghivece de flori dar tot asa, mici mici, un cuptor bun, niste papucei pufosi da sa fie roz, cateva capsoare de copii cuminti sau neastamparati, ca putem si cu telul si cu grija fata de ei, ce mai trebuie? un sot cam bagaret – cand e gata, mai ai mult? dar du te dragule in sufragerie la televizor, n ai fotbal de vazut?de vis nu i asa? numai ca in tineretea mea de mami pana in 30 de ani, doar de capsoarele cuminti sau neastamparate am avut parte, ca eram inainte de 89… si doar de sarbatori mai faceam si eu un tort si bietul meu fiu era de garda, du te mama si mai ia un ou, nu mi ajunge , mai ia o esenta, iar fetele mele ma ajutau cu insufletire si asteptau firesc sa si ia ratia din castronul cu urme de la blatul de tort… si pana la urma era gata si tortul care disparea cam cu totul in noaptea de revelion plus a doua zi pana la pranz frigiderul era asediat. Apoi urma asteptarea pana la Paste.Doi cozonaci, doua checuri dar cu ulei, untul era floare rara.Si totusi amintirile raman frumoase si fermecate atestate mama draga si de ale mele cadouri de la nunta de acum 35 ani, cam asemanatoare cu ale tale, cele asezate langa rulouri.Doar de sarbatori le scoteam din vitrina ca asa era obiceiul. Cesti de ceai impreuna cu cesti de cafea plus ceainice cu boluletele de zahar si lapte frumos pictate cu flori de liliac roz si stampilate marca de la curtea de arges.
niste pretiozitati care acum si au schimbat locul, fetele sunt la casele lor si le am impartit lor bucuriile noastre din bucataria noastra de demult.
uneori ele privesc cestile si isi zic, eram cu mama, eu mai fac un cozonac sau o prajitura si mi zic, eram cu fetele mele, o desigur si cu baiatul la usa care ma intreba, mamica, eu cobor afara , ce ti mai cumpar pentru prajituri, dar stai linistita ca mai vin sus acasa daca iti mai trebuie ceva, da cand vin, mamica, e gata tortul?
draga merisor, m am intins la povesti.
asta e, mai ales ca ai pomenit si de gina, ii vizitez si ei blogul si ma fascineaza , povesteste si iar povesteste, dar se simte meseria in mainile ei plus optimismul ei molipsitor , oricum cartea ei de vizita e ca un roman clasic, datorita ei, am mai iertat ce era inainte de 89…unele, in fine.
si gata cu vizita mea, plec dar ma servesc cu rulouri, cestile nu ti le iau ca am si eu, pai ce crezi, le am dat la fete din cadourile mele de la nunta de acu… hat… ani de zile, dar ce, eu sa nu raman macar cu cate o ceasca si o farfuriuta de cafea si ceai? 🙂 pupicei si la revedere merisor de zana!
cozia
Cozia, am lecturat cu placere istorisirea ta si m-ai intors cu ani in urma, in amintiri frumoase despre mult asteptatele sarbatori, cand doar cozonacul exista ca si desert pe masa noastra.
Ce vremuri! le-as mai trai odata daca s-ar putea….
Multumesc frumos de vizita si lectura placuta!
Sa mai treci pe la mine din cand in cand! Mii de pupicei!
Minunata alegere! Frumos explicat, impecabil realizat, artistic prezentat 🙂
Multumesc, Simona, tu mereu ma magulesti! :X
Merisor scumpa, tare-s bune si frumoase rulourile tale cu scortisoara, sunt atat de parfumate, ca le simt mirosul 🙂 . Iar dragostea se vede, ai pus din belsug 🙂 .
Multumesc mult de tot pentru aprecieri si tie si Coziei 🙂 .
Mancarea buna, alaturi de oameni buni, cu vorba buna…e binele la superlativ 🙂
Multumesc de vizita si apreciere, Gina! <3
Sa stii ca nu mi-a fost usor sa ma decid, zi de zi am intrat pe blog si mi-am salvat cate ceva, apoi mi-au picat ochii pe aceste rulouri pe care nu le mai facusem de prea mult timp.